Eu nu sunt destul de mare Ca să pot să-nvăț măcar, De pe carte, o urare, Și nu sunt destul de mare Ca să-ți dau un dar. Dar îți dau o sărutare, Ici, pe obrăjor, Și pe mâna asta care Mă-ngrijește-n fiecare Zi, cu-atâta dor! Zile lungi și voie bună Îți doresc eu mult, Și mă rog de flori să-ți spună Să mă ierți, mămică bună, Greu e când eşti gospodină! Uite, eu, cât sunt de mică, Iute-s ca o rândunică, Harnică-s ca o albină. Cum mă scol, cobor în grabă Colivia din perete, Să dau boabe la sticlete, Că-i un cântăreţ de treabă. Vreme multă nu-mi rămâne; Pisicuţa, de cu noapte, Miaună şi-mi cere lapte -Iar Grivei îmi cere pâine. Învăţ lecţiile toate La citit, la socoteală Poezii & Proză 1. Bondarul leneş 2. Busuioc floare cu dar 3. Cătelusul schiop 4. Cântă astăzi viaţa 5. Cântec 6. Closca 7. Cucu 8. Dacă-mi aplec smerit genunchii… 9. De Ajunul Crăciunului 10. De ziua mamei 11. Despărţire 12. Din scrisoarea unei bătrâne 13. Doi frați cuminți 14. Era o fântână 15. Fără cuvinte 16. Fluturii 17. Furnica 18. Gândăcelul Poeme scrise de Elena Farago - Poezia „Dacă-mi aplec smerit genunchii" Anul apariției: 1913; Volumul de poezii: Poezia este inclusă în volumul intitulat „Din taina vechilor răspântii" Tema poeziei: Rugăminte către Dumnezeu; Dăcă-mi aplec smerit genunchii. Dacă-mi aplec smerit genunchii, Şi mâinile mi le-mpreun Gândăcelul, Gospodina, Motanul, Pedeapsa mâței, Porumbelul, Puișorul moțat, Șireata.interpretează Manuela Hărăbor Poezii de Elena Farago. Micul vânător; Bondarul leneş; Puişorul moţat; Un porumbel; Cântă astăzi viaţa; Cucu; Despărţire; De Ajunul Crăciunului; Hai nani, nani; Doi fraţi cuminţi; Un gând; Rândunica; Şireata; Rândunea uşoară-n zbor; Trecea un om pe drum; Tano zTAI.

poezii de elena farago gospodina